vineri, decembrie 05, 2008

POVESTEA SFÂNTULUI NICOLAE


Sfântul Nicolae se trăgea dintr-o familie bogată şi a devenit binecunoscut pentru ajutoarele pe care le împărţea celor nevoiaşi. Putea fi deseori văzut, îmbrăcat în roşu şi alb, robă de episcop, călare pe un măgar şi înmânând daruri copiilor.

În Evul Mediu, multe biserici au fost ridicate în onoarea Sfântului Nicolae. În secolul XI, rămăşiţele sale au fost depuse într-o biserică din oraşul italian Bari. Aniversarea morţii sale, pe 6 decembrie, a devenit o zi în care se fac daruri.

De sute de ani, copiii îl aşteaptă în noaptea de 5 spre 6 decembrie pe Sfântul Nicolae, ca sa le umple ghetuţele cu daruri. Sfântul acesta călătoreşte prin văzduh, urmat de un măgărus încarcat cu două coşuri: unul umplut cu bomboane şi alte dulciuri, iar altul plin cu nuiele. Îşi lasă măgarul lângă coşul de pe acoperiş şi coboară…fiecare copil trebuie să-şi pună lângă uşă sau lângă cămin pantofiorii. Apoi, sfântul apare în persoană. El are o barbă lungă, albă, din cânepă. Se sprijină in cârje şi este înfăşurat într-o mantie. Uneori stă de vorbă cu copiii şi îi întreabă dacă au fost cuminţi, apoi le dăruieşte, după caz, dulciuri şi jucării, iar uneori nuiele.

Dar cine a fost Sfântul Nicolae? El a fost un episcop ce a trăit în secolul al IV- lea şi ale cărui rămăşite pământeşti au fost transportate mai târziu la Bari, în Italia. Se ştiu puţine despre viaţa lui, dar legenda a făcut din el unul din sfinţii cei mai miraculoşi. Este protectorul prizonierilor, al marinarilor prinşi de furtuna, al recoltelor, al tinerilor şi al copiilor.

Se zice că in timpul cruciadelor, l-a salvat de la moarte pe, scoţându-l miraculos din închisoare pe un cavaler nevinovat, făcând să i se rupă cătuşele de la mâini ăi de la picioare.

În alt loc, un tată năcăjit că nu-şi poate scoate familia din mizerie era să-şi vândă copiii, dar Sfântul Nicolae, înduioşat, a aruncat trei pungi cu galbeni în casă. Din întâmplare una dintre pungi s-a oprit tocmai într-o gheată care era pusă la uscat. Astfel s-a născut obiceiul de a pune ghetele la uşă. În schimbul darurilor, copiii trebuie să fie cuminţi, să se roage, să înveţe bine. Dacă nu, nuiaua intră în funcţiune. În cazul în care copiii sunt şi răi peste măsură, pedepse şi mai grele îi aşteaptă: sunt luaţi de la părinţi ăi trimişi în marea familie a lui Bau-Bau, a lupilor bruni, a monştrilor întunericului.





Oare o trece si pe la mine Sfantu Nicolae?Mos Nicolae?

2 comentarii:

Butonista sefa spunea...

Cu siguranta ca va trece si mai ales pe la nepotica ta.

Flore spunea...

@buto: la nepotica a venit :)